AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.422 din 17.12.2021 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D1100/17.12.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. În acord cu prevederile art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată, precum și cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, recomandăm ca preambulul ordonanței de urgență să fie completat, în sensul menționării elementelor care conturează existența situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, prin descrierea situației cuantificabile și obiective care se abate semnificativ de la obișnuit și care impune recurgerea la această cale de reglementare pentru toate domeniile reglementate prin proiect.
4. Semnalăm că, față de numărul mare al domeniilor reglementate, proiectul este susceptibil de a încălca dispozițiile art.14 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la unicitatea reglementării în materie. Avem în vedere faptul că între anumite dispoziții cuprinse în proiect, cum ar fi dispoziția cuprinsă la art.XVI, și restul proiectului nu există o conexiune.
Față de cele de mai sus, recomandăm completarea preambulului și a Notei de fundamentare, în sensul detalierii necesității cuprinderii în același act normativ a tuturor domeniilor reglementate.
5. Semnalăm lipsa, în varianta comunicată Consiliului Legislativ, a avizului Consiliului Economic și Social, a opiniei Consiliului fiscal, precum și a avizului de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului, prin care se certifică respectarea cerințelor de natură constituțională pentru promovarea unui proiect de un asemenea nivel normativ.
6. La titlu, luând în considerare soluțiile legislative propuse, menționăm că este necesară modificarea acestuia, în sensul indicării și a operațiunii de completare a actelor normative în discuție.
7. La paragraful 10 din preambul, în acord cu prevederile art.38 alin.(3), teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem eliminarea parantezelor ce încadrează abrevierea (SEC). Pentru identitate de rațiune, observația este valabilă și pentru paragraful 26, fiind necesară înlocuirea parantezelor cu virgule sau liniuțe.
La paragraful 11, pentru a asigura coerență textului, dar și pentru considerente redacționale, formularea ... de a afectua plăți și de a întocmi situațiile financiare și de elaborare și fundamentare proiectului bugetului instituției trebuie scrisă sub forma ... de a efectua plăți, de a întocmi situațiile financiare și de elaborare și fundamentare a proiectului bugetului instituției.
La paragraful 13, referitor la sintagma potrivit legii, avem în vedere prevederile art.50 alin.(2) din Legea nr. 24/2000, mai sus invocată, care prevăd faptul că, dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare. Astfel de redactări mai sunt întâlnite și în alte dispoziții, cum ar fi în conformitate cu reglementările în vigoare, prevăzute de legislația aferentă, în condițiile legii, potrivit actelor normative în vigoare, fiind necesară, pe cale de consecință, identificarea expresă a actelor normative vizate.
La paragraful 19, lit.a), pentru a asigura unitate terminologică, exprimarea bugetul de asigurări sociale trebuie scrisă sub forma bugetul asigurărilor sociale de stat. Reiterăm această observație pentru toate situațiile asemănătoare.
La lit.b) din cadrul aceluiași paragraf, pentru corectitudinea redactării, în loc de ..., ceea ar avea ca efect și diminuarea cuantumului... se va scrie ..., ce ar avea ca efect și diminuarea cuantumului....
La paragraful 21, pentru o conturare eficientă și o facilă înțelegere a ipotezei juridice, propunem utilizarea unei formulări echivalente în locul sintagmei echivocul prevederilor legale.
La paragraful 22, pentru considerente redacționale, propunem inserarea expresiei data de înaintea sintagmei 31 decembrie 2022.
La paragraful 28, cu referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/2021, pentru concordanță cu exigențele normelor de tehnică legislativă, propunem plasarea titlului și a evenimentelor legislative survenite ulterior adoptării, urmând ca referirile ulterioare să se realizeze fără menționarea titlului acestui act normativ.
La paragraful 33, pentru realizarea unui corect acord gramatical, titulatura Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară trebuie redactată sub forma Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
De asemenea, în vederea întregirii informației juridice, norma de trimitere la ... precum și dispozițiile art. 6 alin. (5) și ale art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 trebuie să se realizeze sub forma .. precum și dispozițiile art.6 alin.(5) și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, apreciem că formularea textului este lacunară, impunându-se completarea acestuia, în sensul indicării denumirii proiectului major ce urmează a se derula în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
La paragraful 35, se impune rectificarea expresiei ...Imobilarăde.
La paragraful 36, pentru corectitudine redacțională, propunem eliminarea termenului determină din contextul ...ar putea determina determină.
La paragraful 39, opinăm în sensul reformulării acestuia, în vederea asigurării unui spor de claritate și previzibilitate. Pentru identitate de rațiune, observația este valabilă și pentru art. XXVII alin.(2).
8. Pentru respectarea uzanțelor normative, toate articolele și alineatele din cuprinsul anteproiectului marcate cu indice în forma ...^..., de exemplu 2^5, vor fi marcate astfel: ......, de exemplu 25.
9. Referitor la art.I și II, formulăm următoarele observații:
a) ambele vizează aplicarea/neaplicarea în anul 2022 a unor prevederi ale Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, normele juridice în cauză ar fi trebuit să se regăsească în cuprinsul unui singur articol marcat cu cifră romană;
b) ambele articole conțin derogări de la prevederi ale Legii nr.153/2017 și excepții de la unele derogări instituite prin prezentul proiect, ceea ce, în mod normal, ar însemna revenirea la aplicarea normelor generale cuprinse în actul normativ de bază, de la care s-a derogat. Însă, în unele situații deducția precedentă nu se aplică, deoarece, de fapt, este vorba tot de derogări de la prevederi în vigoare ale Legii nr.153/2017 a se vedea în acest sens, art.I alin.(3) și art.II alin.(2), (3) și (10);
c) prin instituirea unor derogări, care, în esență, vizează stabilirea unor soluții normative diferite temporare aplicabile în anul 2022 și a unor excepții de la aceste derogări sau chiar a unor excepții de la excepțiile prevăzute, interpretarea și aplicarea noilor norme vor prezenta dificultăți, care ar putea fi înlăturate printr-o sistematizare corectă, în acord cu normele de tehnică legislativă;
d) având în vedere cele de mai sus, în considerarea definiției evenimentului legislativ al completării, prevăzută la art.60 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, precum și pentru respectarea principiului unicității reglementării în materie, prevăzut de art.14 alin.(1) din Legea nr.24/2000, având ca expresie și exigența cuprinsă la art.16 alin.(3) din aceeași lege, potrivit căreia se supun procesului de concentrare în reglementări unice și reglementările din aceeași materie dispersate în legislația în vigoare, propunem ca soluțiile normative cuprinse la art.I și II să fie redate într-un articol unic marcat cu cifră romană. Acest articol va cuprinde în partea introductivă dispoziția privind completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmată de textele noi care se vor introduce la art.21 și 38, precum și ca articole noi, după caz.
Propunerea de mai sus o formulăm și în aplicarea prevederilor art.67 alin.(2) din Legea nr.24/2000, potrivit cărora, în cadrul atribuțiilor sale Consiliul Legislativ are obligația să identifice toate dispozițiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite și să propună Parlamentului și, respectiv, Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresă a acestora.
La art.I alin.(3), pentru rigoare normativă, propunem inserarea substantivului prevederile înaintea normei de trimitere la alin.(1).
La alin. (4), semnalăm că, în mod eronat, acest alineat este marcat de două ori.
La alin.(6), precizăm că acesta trebuie marcat ca alin. (5), alineatele următoare urmând a fi renumerotate în mod corespunzător, inclusiv să fie modificat alineatul la care se instituie norma de trimitere instituită prin actualul alin. (7).
De asemenea, la actualul art.II alin.(1), pentru o exprimare nepleonastică, întrucât la art.120 alin.(1) din Codul muncii se prevede că Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară, sintagma munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va înlocui prin sintagma munca suplimentară.
Totodată, în acord cu terminologia folosită la art.122 alin.(1) din Codul muncii, sintagma cu timp liber corespunzător acestora se va înlocui prin sintagma cu ore libere plătite.
Observațiile sunt valabile pentru toate situațiile similare din cuprinsul articolului.
Totodată, pentru precizia normei, propunem a se indica și perioada în care se vor acorda orele libere plătite - cea de 60 de zile, prevăzută la art.21 alin.(1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau cea de 90 de zile, prevăzută la textul din Codul muncii, invocat în paragraful curent.
La alin.(3), este necesară revederea textului, deoarece, potrivit art.123 din Codul muncii, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă (...), munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Prin urmare, pentru munca suplimentară se acordă un spor, și nu o majorare salarială.
Pe de altă parte, reconsiderarea este necesară, deoarece, prin formularea propusă se revine la norma generală prevăzută la art.21 alin.(2) din Legea-cadru nr. 153/2017, adică În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
Prin urmare, textul va trebui să prevadă că în ipoteza enunțată se aplică art.21 alin.(2) din Legea nr.153/2017.
La alin.(6) teza a II-a, norma este lipsită de predictibilitate, fiind necesară clarificarea sintagmei În cazuri cu totul deosebite, cel puțin prin prezentarea unor exemple.
La alin.(8) se preconizează că Dispozițiile alin. (3) - (7) nu aduc atingere prevederilor alin. (2), care se aplică în mod corespunzător, însă în actuala redactare textul este neclar și va genera dubii în interpretare, fiind susceptibil de a aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituție sub aspectul cerinței previzibilității normelor, neînțelegându-se cum se vor aplica în mod corespunzător prevederile de la alin.(2), care au caracter de excepție de la prevederile alin.(1), care, la rândul său, derogă de la dispozițiile art.21 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar prin alin.(3) (7) se instituie alte excepții de la alin.(1) al art.II. Prin urmare, este necesară revederea și reformularea alin.(8).
La alin.(9), pentru precizia normei, expresia în condițiile legii se va înlocui prin trimiterea la actele normative vizate. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin.(10), se instituie o excepție de la alin.(1) - care derogă de la art.21 alin.(2)-(6) din Legea-cadru nr 153/2017 -, urmând a se aplica ipotezei vizate prevederile art.21 alin.(2) și (3) din legea amintită. Pentru o corectă sistematizare normativă, evitându-se procedeul impropriu al excepției de la excepție, adică al revenirii la norma generală, textele de la alin.(1) și (10) vor fi revăzute în consecință.
De asemenea, în cadrul aceluiași alineat, în legătură cu utilizarea acronimului INSP, amintim prevederile art.37 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.
10. La alin.(1) și (2) ale art.III, semnalăm că formularea instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art.2 alin.(1) pct.30 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare nu este corectă deoarece doar instituțiile publice sunt definite la art.2 alin.(1) pct.30 din Legea nr.500/2002 și la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273/2006, în timp ce autoritățile publice sunt definite la art.2 alin.(1) lit.b) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, semnalăm că exprimarea indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice nu se regăsește în definițiile instituțiilor publice prevăzute la art.2 alin.(1) pct.30 din Legea nr.500/2002 sau la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273/2006, ci se regăsește la art.70 alin.(1) din Legea nr.500/2002 și la art.73 alin.(1) din Legea nr.273/2006, articole ce vizează execuția de casă a bugetelor instituțiilor publice. În consecință, pentru precizia trimiterii și pentru o corectă exprimare juridică, propunem revederea textelor.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul anteproiectului.
11. La art.IV alin.(1), pentru precizia normei, sintagma și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare va fi reformulată prin indicarea actelor normative vizate.
12. La alin.(1) al art.VI, semnalăm că norma este imprecisă întrucât nu cuprinde trimiterea la definiția instituțiilor și autorităților publice, motiv pentru care recomandăm ca sintagma instituțiile și autoritățile publice să fie reformulată astfel: instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art...., și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art.....
Totodată, este necesar a se clarifica dacă sunt vizate aceleași instituții și autorități publice cu cele prevăzute la art.III.
Având în vedere că textele propuse pentru alin.(5) și (6) prezintă legătură tematică, ambele vizând actualizarea sumelor prevăzute la alin.(1), pentru o mai bună structurare și sistematizare a ideilor în cadrul actului normativ, recomandăm comasarea lor într-un singur alineat. În această ipoteză este necesară renumerotarea articolelor și revederea normelor de trimitere, dacă este cazul.
13. La alin.(1) al art.VII, pentru precizia normei, este necesară indicarea actelor normative care prevăd ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
14. La art.VIII, partea dispozitivă, pentru suplinirea informației juridice, după datele editorialului în care a fost publicată Legea nr.195/2020, trebuie inserată mențiunea cu modificările ulterioare.
15. La alin.(1) al art.IX, pentru o corectă exprimare, recomandăm eliminarea, din finalul textului, a sintagmei următoarele drepturi, întrucât norma propusă nu vizează doar drepturi, ci și indemnizații și ajutoare.
Din același considerent, recomandăm ca sintagmele cuantumul indemnizației, cuantumul indemnizațiilor și cuantumul sprijinului material să fie redate astfel: indemnizația, indemnizațiile și sprijinul material.
Semnalăm că textul propus la alin.(2) vizează tot o categorie de indemnizații care se vor menține în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021, motiv pentru care, pentru o mai bună sistematizare a normelor, recomandăm ca textul propus să fie inserat în structura alin.(1), marcat cu o literă distinctă, respectiv lit.n), cu următoarea formulare:
n) indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Drept consecință, articolul va cuprinde un singur alineat care nu se va mai marca.
16. La alin.(2) al art.X, pentru o exprimare unitară, recomandăm eliminarea sintagmei de 6.240 lei din finalul textului, întrucât, în alte cazuri similare din anteproiect, nu au fost prevăzute sume.
17. La art.XI alin.(2), pentru suplețea normei, propunem eliminarea mențiunilor privitoare la datele în care a fost publicată Ordonanța Guvernului nr.57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.
18. La art.XII, pentru o informare juridică completă, după numărul și anul legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2010, trebuie inserată sintagma cu modificările ulterioare.
19. La art.XIII, alin.(1), pentru coerența reglementării, propunem ca dispozițiile referitoare la Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, să fie reunite într-un singur element structural, având în vedere că aceasta se mai regăsește și în cuprinsul art.XI alin.(1).
La alin.(2), pentru lejeritatea normei, propunem eliminarea datelor de publicație ale legii supra citate.
20. La art.XVI, semnalăm că modificarea propusă pentru alin.(1) al articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 188/2020 privind unele măsuri temporare necesare pentru exercitarea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală, în sensul numirii în respectivele funcții, pe durata instituirii stării de urgență sau, după caz, a stării de alertă pe teritoriul României, în condițiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, a unor persoane care nu dețin certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi, nu întrunește condițiile necesare pentru a fi reglementată prin ordonanță de urgență.
Astfel, semnalăm că însuși titlul actului de bază precizează că se reglementeaza unele măsuri temporare necesare pentru exercitarea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală, însă din 29 octombrie 2020, când a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 188/2020 și până la data de 31 decembrie 2022, având în vedere durata lungă de timp, nu se mai poate vorbi de măsuri temporare, pentru a se putea deroga în continuare de la prevederile art.19 lit.b2) și b3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Menționăm că prin instituirea derogării amintite s-a urmărit ca, pe durata instituirii stării de urgență sau, după caz, a stării de alertă pe teritoriul României, în condițiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021, postul de conducător al compartimentului financiar-contabil să poată fi ocupat și de persoane care nu fac dovada deținerii certificatului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi.
În acest context, pe de o parte, semnalăm că examene de atestare pot fi organizate de Școala de Finanțe Publice și Vamă din cadrul Ministerului Finanțelor, în aceleași condiții de respectare a măsurilor de siguranță ca orice alt concurs sau examen organizat de instituții sau autorități publice.
Pe de altă parte, semnalăm că deținerea certificatului de atestare este considerată, potrivit art.19 lit.b3) din Legea nr.500/2002, condiție specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil. Prin urmare, posibilitatea acordată persoanelor care nu dețin aceste certificate de a accede la funcția de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală, în primul rând, nu mai întrunește condiția caracterului temporar, iar în al doilea rând, instituie un tratament nefavorabil față de persoanele care dețin certificatul respectiv, fiind calificate pentru acea funcție.
În aceste condiții, fiind susceptibilă de aduce atingere dreptului fundamental la muncă și principiilor nediscriminării și tratamentului nediferențiat, în considerarea art.53 și art.115 alin.(6) din Constituție, apreciem că măsura propusă nu poate fi reglementată prin ordonanță de urgență, ci prin lege.
În altă ordine de idei, semnalăm că trebuie reglementat, având caracter de urgență, aspectul referitor la validitatea actelor juridice semnate/încheiate de persoana care a ocupat funcția de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală și care, la momentul la care îi încetează raportul de muncă, nu deține certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi, deoarece nu l-a deținut când a ocupat postul și nici nu l-a obținut conform art.unic alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 188/2020, în termen de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau, după caz, a stării de alertă.
Totodată, în ceea ce privește partea dispozitivă a art. XVI, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca aceasta să aibă următorul conținut:
... La articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 188/2020 privind unele măsuri temporare necesare pentru exercitarea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1005 din 29 octombrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2021, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:.
21. La art.XX, pentru o informare completă, după datele Monitorului Oficial va fi inserată sintagma cu modificările ulterioare.
22. La art.XXII, pentru rigoare normativă, propunem ca acesta să aibă următorul conținut:
... Până la data de 1 ianuarie 2023, prevederile art.210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă.
23. La art.XXIII, la alin.(1), pentru precizie este necesară și menționarea datelor editorialului în care a fost publicată Ordonanța Guvernului nr.5/2013, cu modificările ulterioare.
24. La art.XXIV, formulăm următoarele observații și propuneri:
a) la pct.14, partea dispozitivă va avea următoarea redactare:
14. La titlul V capitolul III, titlul secțiunii a 3 -a se modifică și va avea următorul cuprins:.
După același model se va reda și partea dispozitivă de la pct.17.
b) la pct.16, la denumirea marginală a art.1573, pentru utilizarea unei terminologii unitare, se va folosi sintagma pentru persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art.155 alin.(1) lit. a1).
c) la pct.19, partea dispozitivă, va debuta astfel:
19. La articolul 169 alineatul (1), litera a) se modifică....
În continuare, se va reda numai textul propus pentru lit. a), fără partea introductivă a alin. (1).
d) la pct.23, la textul propus pentru art.291 alin.(3) lit.c) pct.5, având în vedere că actele normative citate nu sunt la prima menționare în text, titlurile acestora se vor elimina, menținându-se evenimentele legislative.
e) la pct.25, la textul propus pentru art.291 alin.(31) lit.d), pentru utilizarea limbajului specific normativ, sintagma de la lit. a) și, după caz, de la lit.b) se va reda sub forma prevăzute la lit.a) și după caz lit.b).
25. La art.XXV partea introductivă, întrucât a fost menționat anterior în proiect, actul normativ la care se face trimitere va fi redat sub forma Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Observația este valabilă pentru toate cazurile similare
26. La art.XXVI alin.(1), facem precizarea că aplicarea prevederilor respective a mai fost suspendată până la data de 31 decembrie 2021 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.315 din 29 martie 2021, urmând să fie reanalizată necesitatea menținerii acestei prevederi.
La alin.(2), actul normativ la care se face trimitere va fi redat sub forma Legii nr.53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare
27. La art. XXVIII, pentru considerente de tehnică legislativă (art.65 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare), este necesară plasarea acestui articol (ce conține dispoziția de abrogare a unor prevederi din acte normative distincte) în finalul proiectului. Pe cale de consecință, articolele ulterioare vor fi renumerotate în mod corespunzător.
28. La art.XXXI, la pct.5, la textul propus pentru art.11 alin.(2) din Legea nr.165/2018, pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm înlocuirea sintagmei utilizarea pentru achitarea mesei cu sintagma utilizarea tichetelor pentru achitarea mesei.
La pct.6, la textul preconizat pentru art.12 alin.(1) din Legea nr.165/2018, recomandăm a se analiza dacă, pentru predictibilitatea normei, nu ar fi necesar ca, înainte de sintagma de către unitatea emitentă, să se indice și perioada din lună în care valoarea tichetelor de masă este transferată salariaților.
29. La art.XXXIII, referitor la titulaturile ministerelor invocate, titulaturile actuale sunt Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului.
30. La art.XXXVI pct.3, cu referire la art.7 alin.(3) din actul normativ de bază, pentru rațiuni de tehnică legislativă, se va scrie Prin excepție de la... în loc de Prin derogare de la... .
31. La art.XXXIX pct.2, cu referire la norma propusă pentru alin.(21), este necesar a se reanaliza trimiterea eliptică la 6 alin. (5).
32. La art.XLIV, în acord cu uzanțele normative, sintagma Prin derogare de la art. ... din partea de început a textelor preconizate pentru alin.(1) (7) va fi reformulată astfel: Prin derogare de la prevederile art. ....
La textul propus pentru alin.(2), este necesară menționarea corectă a titlului Legii nr.567/2004, respectiv Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
33. La art.XLV, pentru respectarea uzanțelor în redactarea actelor normative, partea dispozitivă se va reformula astfel:
La articolul 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (24) se introduce un nou alineat, alin. (25), cu următorul cuprins.
În continuare, se va reda între ghilimele textul propus pentru alin.(25).
34. La art.XLVI, referitor la textul preconizat pentru art.164 alin.(21), în special în ceea ce privește teza a doua După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, semnalăm că acesta este susceptibil să aducă atingere libertății economice consacrate la art.45 și art.135 alin.(1) din Constituție, în componenta privind libertatea contractuală.
Libertatea de a contracta, prevăzută la art.1169 din Codul civil se aplică și în cazul contractului individual de muncă, părțile fiind libere să încheie contracte de muncă și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri. Deci, în virtutea principiului libertății contractuale, orice angajator privat are dreptul să negocieze clauze contractuale, incluzând-o în mod evident pe cea referitoare la salariu, care este un element esențial al contractului, cu respectarea art.11 din Codul muncii care prevede că Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Observația este valabilă și pentru alin.(22) care urmărește să stabilească faptul că Prevederile alin. (21) se aplică și pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni.
În aceste condiții, precizăm că libertatea economică este o libertate fundamentală, iar în considerarea art.115 alin.(6) din Constituție, măsura propusă nu poate fi reglementată prin ordonanță de urgență, ci prin lege, cu respectarea și a celorlalte condiții cumulative prevăzute la art.53 din Legea fundamentală.
35. La art.XLVII, pentru respectarea uzanțelor normative, partea dispozitivă se va redacta astfel:
La articolul 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.705 din 6 august 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.220/2020, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:.
În continuare se va reda între ghilimele textul propus pentru alin.(4).
De asemenea, dispoziția modificată va fi marcată în mod corespunzător.
p. PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.1004/17.12.2021